miercuri, 16 mai 2012

Danone Cremosso - Ciocolată cu Mentă şi Caramel


În postările de până acum am vorbit foarte mult despre tratarea femeilor ca obiecte în reclame. Odată cu noua campanie Danone Cremosso putem vedea cum şi bărbaţilor li se aplică, uneori, acelaşi tratament. Danone se află la a doua astfel de campanie. Anul trecut ni se ofereau la alegere Domnul Tartă cu Lămâie şi Domnul Tiramisu. 

Cu două sortimente noi de Cremosso ieşite pe piaţă, Danone a decis să înceapă o competiţie de gusturi, folosindu-se de asocierea noilor iaurturi cu două modele masculine. Suntem invitaţi să şi votăm în cadrul competiţiei gustul care ne-a sedus.

De fapt întrebarea ar fi votăm gustul sau modelul la care probabil ar trebui să ne gândim atunci când ne alegem sărutul de ciocolată cu mentă sau cel de caramel.

Am văzut de-a lungul reclamelor pe care le-am analizat până acum femeia-maşină, femeia-tort sau femeile jucării, însă, Danone ne-a dat ocazia (deşi am vrea să nu mai avem astfel de ocazii) să observăm ceea ce numim objectification de cealaltă parte, a bărbaţilor puşi “în vitrină”, ale căror aspect fizice sunt supuse judecăţii (şi spunem asta pentru că Danone ar fi putut la fel de bine sa lase iaurturile să “vorbească de la sine”).

Tratarea ca obiecte este mai des întâlnită în cazul femeilor, însă, aşa cum am subliniat şi la început, bărbaţii o resimt şi ei. Cele două modele masculine din reclama Danone sunt doar “gusturi” numerotate (000 – 001 şi 000 – 0002) şi folosite într-un pseudo-joc al seducţiei.

Oana V.

joi, 10 mai 2012

FIAT 500 Abarth - Seducţie


Ştim deja ca femeile nu conduc bine, aşa că este de la sine înţeles că maşinile intră mai mult în aria de preocupări ale bărbaţilor (ironic spus). În consecinţă, reclamele le vor fi dedicate, aşa cum este şi cazul clipului publicitar pentru Fiat 500 Abarth.

Se ia un top-model apreciat (Catrinel Menghia), se foloseşte mai apoi un mic joc al seducţiei  şi gata reclama.

“You’ll never forget the first time you see one” ne spune Fiat, considerând că orice bărbat care îşi va arunca privirea asupra asupra maşinii va fi fermecat de ea aşa cum ar fi dacă ar vedea o femeie frumoasă. Şi ca să înţelegem şi mai bine asta, Catrinel se şi transformă la sfârşitul reclamei într-un Fiat.

Normal, modelul este un simplu obiect bun de privit şi admirat care ajunge să fie asociat cu un alt obiect. Poate că riscăm să dăm în exagerări, însă asocierea femeie-obiect este prezentă, vizibil şi deranjant, iar interpretările ne pot duce în zona în care am putea spune că protagonistul reclamei ajunge să conducă maşina  sau altfel spus, conform fanteziilor lui, sa conducă femeia visurilor lui.

Oare transformarea unei femei în maşină a fost singura soluţie creativă găsită pentru a ne atrage atenţia asupra noului model de Fiat?  În aparenţă da. O a doua variantă a clipului trece de la femeia-obiect la femeia-accesoriu în care modelul nici nu trebuie să mai rostească vreun cuvânt, ci trebuie doar să îşi facă, la fel de seducător ca în al doilea clip, apariţia la braţul celui care conduce maşina.
 
Ideea de “rege al şoselelor” (vorba cântecului), vrăjit de un Fiat la fel de atractiv ca un top-model nu ne prea surâde, iar tratarea femeii ca obiect sau accesoriu cu atât mai puţin. Facem apel la creativitate, dar nu la orice fel de creativitate, ci la una în care subordonarea femeilor să nu fie un cuvânt cheie.

Oana V.



luni, 7 mai 2012

Goodyear



Pentru că stereotipul legat de femei la volan reprezintă un laitmotiv al misoginismului, am ales pentru azi o reclamă de colecţie- Cauciucurile GoodYear. În reclama apar interviuri cu bărbaţi care laudă cauciucurile pentru rezistenţă, oferind ca şi criteriu de evaluare kilometrajul. Lucrurile stau însă diferit când vine vorba de femei. Brusc, apare o anumită tensiune, vedem o femeie conducând pe un fundal muzical ce sugerează o adevărată aventură, semnele se amestecă, imaginile se întrepătrund, aproape că respiri uşurat când femeia reuşeste să oprească la destinaţie şi îi face loc soţului, mult mai relaxat, la volan. Când vine vorba de soţii, ne spune reclama, criteriu de evaluare se schimbă, nu mai e kilometrajul...căci femile sunt atât de depăşite de cerinţele condusului încât mai mare nevoie de cauciucuri sigure.


Ştiţi ce mă întreb eu? În condiţiile în care 83% din accidente sunt produse de bărbaţi, oare cine are nevoie de protecţie suplimentară? 


Miruna M.

sâmbătă, 5 mai 2012

Bergenbier - Ziua Barbatului (?)

Astăzi este “Ziua Bărbatului”! Cum, nu știți despre ce este vorba? Ziua bărbatului este o sărbătoare artificială, inventată de misoginii de la Bergenbier pentru a atrage faimă și, evident, clienți. În plus, ei au impresia că asta înseamnă egalitate – dacă femeile au o zi a lor (iar acum vedem cât de mult s-a înșelat Freud cu teoria invidiei față de penis când, de fapt, era taman invers), în care primesc flori și cadouri, de ce sa nu aibă și bărbații una în care să primească anumite „drepturi”?

 Însă, dacă Ziua Femeilor reprezintă lupta acestora pentru drepturi precum reducerea orelor și îmbunătățirea condițiilor de muncă, salarizare echitabilă, dreptul la educație,  dreptul de a vota etc, Ziua Bărbaților propusă de Bergenbier “revendică” niște “drepturi” precum dreptul de a nu fi obligați să țină poșeta, dreptul de a nu fi obligați să cumpere absorbante, dreptul de a nu li se adresa cu diminutive, dreptul de a nu fi alintați în public și, să nu uităm, dreptul de a ieși la bere “cu băieții”. Sincer, mă simt puțin stânjenită de alăturarea celor două, dar situația o cerea, în speranța că, văzându-le scrise una lângă alta, poate vor observa și cei care au impresia ca Ziua Bărbatului ar conduce la egalitate, penibilul situației.

Trecând peste inutilitatea și penibilitatea intrinsecă a unei Zile a Bărbatului (care nu ține poșeta/care nu cumpără absorbante etc), campania publicitară Bergenbier mi se pare extrem de ofensatoare pentru femei, întrecând misoginismul oricărei alte campanii publicitare românești. Această campanie nu este numai pro-bărbați (lucru cu care nu aș fi avut neapărat o problemă) dar este și anti-femei. Mesajele acesteia ajung de la “Femeile să nu ne mai spună pe numele de alint în public” (observăm mențiunea “în public”!) sau “Femeile să  ne vorbească scurt, clar și la obiect”, până la “De Ziua Bărbatului, femeile nu vor spune “nu”! Traduse în fapte, aceste mesaje înseamnă că, pentru a-i face fericiți pe domnii băutori de bere (Bergenbier, ca să nu generalizăm) dreptul femeilor la liberă exprimare trebuie redus substanțial, acesta oprindu-se atunci când interferează cu dreptul bărbaților la aparențe macho sau cu dreptul lor de a nu asculta propoziții lungi. Însă mesajul “De Ziua Bărbatului, femeile nu vor spune “nu” nu este doar o limitare a dreptului la liberă exprimare ci o limitare a oricărui drept ce li se poate lua prin interdicția de a se împotrivi. Femeile nu vor spune “nu” când cineva le va cere portofelul pe strada? Femeile nu vor spune “nu” când un bărbat le va face avansuri sexuale? Dacă adăugăm la toate astea și hotărârea (așa-zisă) femeilor (de la Bergenbier) care ne spune că “De ziua bărbatului femeile vor purta tocuri și fuste mai scurte”, vom avea un tablou complet al unei campanii ce transformă femeile în obiecte decorative care trebuie să tacă și să nu se împotrivescă dorințelor bărbaților, oricare ar fi acestea. Pentru că – nu-I așa – “bărbații merită statuie”.

Să plusăm și cu mesajul “Brad și Clooney nu vor fi considerați ca standarde pentru bărbați”? În felul acesta ne întoarcem la dublul standard, despre care am vorbit deja într-o postare anterioară. Desigur că este deranjant să îți fie impuse standarde de aspect fizic, pentru bărbați nu e voie, însă femeile trebuie să arate precum fotomodelele anorexice, sau pe aproape, pentru a le încânta privirile acestora.

Voi încheia urându-le La Mulți Ani tuturor bărbaților care știu ce înseamnă parteneriat, care nu au atitudini sexiste și misogine și care nu se alătură campaniei bergenbier, fiind chiar stânjeniți de lumina penibilă în care sunt puși din cauza acesteia. Iar urarea nu le-o fac cu o ocazie speciala (cum nu cred că este astăzi), este o urare pe care le-aș face-o în fiecare zi a anului pentru că ei sunt aceia pe care îi vrem în jurul nostru.

Alice C.